Introducere
Coxartroza reprezintă o afecțiune degenerativă a articulației șoldului, caracterizată prin deteriorarea progresivă a cartilajului articular și apariția simptomelor disconfortului și limitării funcționale. Această patologie constituie o problemă de sănătate majoră, afectând calitatea vieții pacienților și având un impact semnificativ asupra societății din punct de vedere economic și social.
Epidemiologie
Coxartroza este una dintre cele mai comune afecțiuni reumatologice, cu o prevalență în continuă creștere pe măsură ce populația îmbătrânește. Afecțiunea afectează în special persoanele de vârstă mijlocie și în vârstă, deși poate să apară și la adulții tineri, în cazuri mai rare. Sexul feminin este mai predispus la dezvoltarea coxartrozei, iar factorii genetici și starea nutrițională sunt implicați în dezvoltarea și progresia bolii.
Etiologie și Fiziopatologie
Coxartroza poate avea multiple cauze și mecanisme patogenice, incluzând predispoziția genetică, leziunile articulare anterioare, anomalii anatomice, starea nutrițională precară și factorii de mediu. Principalul proces patologic este deteriorarea cartilajului articular, care duce la inflamație, durere și limitarea mobilității articulare. Pe măsură ce boala progresează, apar modificări structurale la nivelul țesuturilor adiacente, incluzând formarea osteofitelor și scleroza subcondrală.
Manifestări Clinice
Simptomele coxartrozei variază în funcție de stadiul bolii și pot include durere la nivelul șoldului, coapsei sau zonei inghinale, rigiditate articulară, schiopătat în timpul mersului și reducerea mobilității articulare. Durerea poate fi exacerbată de activitatea fizică și poate afecta calitatea somnului pacientului. Diagnosticul se bazează pe anamneză, examen clinic și investigații imagistice, precum radiografia și RMN-ul.
Management Terapeutic
Tratamentul coxartrozei are ca obiective principale ameliorarea simptomelor, încetinirea progresiei bolii și îmbunătățirea calității vieții pacientului. Terapia farmacologică include administrarea de analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene și suplimente nutriționale. Terapia fizică și kinetoterapia sunt componente esențiale ale managementului, având rolul de a îmbunătăți mobilitatea și de a întări musculatura periarticulară. În stadiile avansate ale bolii, intervenția chirurgicală, cum ar fi protezarea articulației șoldului, poate fi necesară pentru restabilirea funcției articulare și a calității vieții pacientului.
Concluzii
Coxartroza reprezintă o afecțiune comună și debilitantă, care necesită o abordare multidisciplinară pentru managementul eficient al simptomelor și prevenirea complicațiilor. O înțelegere profundă a mecanismelor patogenice și a opțiunilor terapeutice disponibile este esențială pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților afectați de această boală.
